Despre emoții

Dacă vreți să faceți ceva în privința emoțiilor, trebuie să înțelegeți cum functionează, trebuie să schimbați ceva în modul de gândire – și din experiență proprie vă zic – o idee pe care o asimilăm mental, aproximativ în zece ani începe să producă și efecte emoționale.

Adică este important să lucrăm întâi cu felul în care privim lumea, cu felul în care înțelegem lumea, ca să putem vreodată să schimbăm ceva; dacă dorim să schimbăm ceva emoțional la noi. Altfel, o să reacționăm emoțional la fel până în ultima zi a vieții noastre.

Să ne imaginăm cu toții că suntem pe marginea unui bloc foarte înalt, fără balustradă, și privim în jos. Ce simțim? Frică, un gol în stomac, amețeală, fascinația spectacolului?
Că este o experiență interesantă, fascinația golului, o stare de bine la amintirea copilăriei?
Adrenalină?

Simțim o parte sau toate aceste lucruri, pe care evident le simțim în corp; căci dacă le-am simți în emoții, atunci când am pleca de acolo am suferi vreo două zile, așa cum pățim după un șoc emoțional. 

Dar este evident că acele emoții pe care le simțim la marginea blocului provin din corp, moment în care cred că este oportun să spun că noi ca oameni avem o structură ternară, care întâmplător pentru noi, este un privilegiu și în același timp un fel de blestem, fiindcă este aceeași structură pe care o are întreg universul.

În acest fel, atunci când vorbim despre emoții, trebuie să începem să ne gândim ce fel de emoții sunt, și mai ales ale cărei părți sunt. Există emoții care provin din partea noastră emoțională, care se ocupă cu emoțiile, sau sunt emoții care au o formă emoțională dar aparțin intelectului, sau emoții care aparțin corpului.

Fiind pe marginea blocului și privind în jos, corpul nostru, care este foarte complex și foarte inteligent, și care ne ține în viață de dimineață până seara fără ca noi să facem mai nimic – respiră, ne împinge în dreapta, ne împinge în stânga, ne face să mâncăm și așa mai departe – resimte în acel moment emoția corporală datorată de gol, amețeală și fascinație, sau plăcere chiar, cum foarte bine ați spus.

Motivul pentru care simțim ceva este contactul cu golul; iar contactul cu golul provine dintr-un lucru pe care toată lumea îl știe și este foarte banalizat, ca să zic așa, numit gravitație.

Gravitația este o forță universală care ține tot universul la un loc iar importanța ei în cadrul emoțiilor – care după știința mea nu a mai fost acordată până acum, ceea ce înseamnă că este prima oară când se transmite acest lucru – este dată de faptul că ea determină atracția către gol, determină o formă de energie. 

Pentru ce oare ne pregătim, pentru ce ne pregătește corpul, atunci când urmează să întâlnim o situație emoțională? Asta e interesant.

Atunci când suntem pe marginea prăpastiei, emoțiile pregătesc corpul pentru un șoc fizic? Pentru ce-ar putea să ne pregătească emoțiile, așa cum sunt înțelese ele, pentru ce fel de șoc sau de contact ne pregătesc de este nevoie ca ele să apară? Asta dacă facem o paralelă între partea fizică și partea emoțională, și vă asigur că această paralelă există.

Să spunem că ai emoții să vorbești în public. Pentru ce ne pregătește acea emoție? Teama de eșec, de dezaprobare…Ne pregătesc pentru interacțiunea cu ceilalți oameni. Care este golul în care vom cădea? Neprevăzutul, părerile celorlalți oameni.

Între nivelul nostru individual și nivelul social este un gol, și fiecare salt al nostru în acest gol are nevoie de energie. În același timp, trebuie să înțelegem de ce ne ajută organismul înainte de toate, de ce este nevoie să avem partea aceasta emoțională.
În acel moment, organismul ne oferă energie, ne furnizează energie pentru a putea face față interacțiunii, pentru a putea prelua șocurile, pentru a putea să ne mișcăm fără să fim paralizați și așa mai departe.

Știu că aparent emoțiile paralizează, dar nu este așa. Să gândim în termeni de energie. Emoțiile sunt multă energie pe care corpul o oferă ca noi să putem face saltul și față de alte persoane. Și dacă le privim așa, deja putem să ne raportăm la ele ca la o baterie, ca la un vehicul, ca o sursă de mișcare.

Nu știu dacă v-ați gândit vreodată de unde vine numele lor, “emoție”. Emoțiile apar ca o reacție la o anumită forță, forța gravitațională. 

Asta este constrângerea, noi suntem atrași unii de alții în mod fizic, fiindcă totul are o parte fizică; fizic suntem atrași de interacțiunea cu ceilalți oameni. Trebuie să facem asta. În psihologie, în diverse discipline, se vorbește foarte clar despre omul ca animal social.

Vorbind despre emoțiile fizice, sa luam un exemplu: imaginează-ți corpul tău ca fiind format din organe, și așa și e, și dacă te gândești la organul intelectual să spunem, în mare denumit, are în el un organ mai mic, care față de restul corpului este intelectual, dar față de celelalte două organe din partea intelectuală, este emoțional.

O emoție foarte simplă care îmi vine acum în minte legată de partea intelectuală este atracția pentru cărți. Sunt persoane care își cumpără cărți nenumărate, văd un titlu, trebuie să-l am, îl cumpără, îl duc în bibliotecă, nu-l citesc niciodată, peste o lună cumpără altul și tot așa- este o emoție legată de cărți, este o emoție intelectuală. Este trăită în organism într-o zonă intelectuală.

Emoțiile corporale, de exemplu, au o proprietate foarte sănătoasă, să zic așa, deși până și ele sunt împărțite în emoții pozitive și emoții negative, ca orice emoție evident, căci fiecare emoție are corespondentul ei; ele nu ne duc niciodată în jos și niciodată în sus, ci se învart în cerc. 

Asta înseamnă că furia corporală, deși este o emoție negativă, și știm că nu e bine să ai emoții negative, nu doar că nu ne afectează în mod negativ, dar este necesar să fie manifestată pentru a putea să te miști în mod sănătos din punct de vedere corporal, spre deosebire de furia emoțională, care este un lucru care ne trage în jos.

Văzând ce fel de emoții avem, putem alege pe care să le manifestăm și sunt sănătoase, sau care sunt cele ce ne duc într-o direcție greșită.

Acest articol este un fragment din cartea On Emotions de Adrian Mirel Petrariu, publicată în cadrul colecției The Force of Gurdjieff. 

Ediția în limba română a cărții este disponibilă sub titlul Emoții.

ABOUT

CONTACT

București, România.

© Copyright Gurdjieff ROMÂNIA.  All Rights Reserved